Memorie, credință și demnitate la Bădăcin: vernisajul expoziției „Fericiții Episcopi Martiri Greco-Catolici Români” și lansarea volumului „Dialoguri esențiale din exil”, la 73 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu

Un eveniment cultural și spiritual de excepție a avut loc duminică, 8 februarie 2026, la Casa Memorială „Iuliu Maniu” din Bădăcin, unde comunitatea locală și numeroși invitați din Cluj-Napoca, Oradea, Satu-Mare, Zalău, București, Șimleu și împrejurimi au participat precum la vernisajul expoziției foto-documentare Fericiții Episcopi Martiri Greco-Catolici Români și lansarea volumului Dialoguri esențiale din exil, semnat de dr. Anca Stângaciu,. Manifestările, prilejuite de împlinirea a 73 de ani de la trecerea la Domnului a lui Iuliu Maniu în închisoarea din Sighet (februarie 1953), s-au desfășurat sub semnul rugăciunii, al memoriei istorice și al mărturiei trăite prin martiriul credinței și al exilului politic.

Rugăciune și comemorare la Bădăcin

Ziua a debutat la Biserica Greco-Catolică „Întâmpinarea Domnului” din Bădăcin, cu Sfânta Liturghie arhierească, celebrată de Virgil Bercea, episcop greco-catolic de Oradea, urmată de slujba Parastasului.

În cuvântul de învățătură, ierarhul a realizat o paralelă profund actuală între fiul risipitor din Evanghelia perioadei Triodului și omul contemporan: „Suntem bombardați de atât de multe informații încât, de multe ori, și noi, cei de astăzi, ne rătăcim. Este necesar să ne trezim, asemeni fiului risipitor, și să ne întoarcem pe calea cea dreaptă.” Pe glas de clopot și în rugăciune, PS Virgil Bercea s-a recules apoi la mormintele familiei Maniu, de pe Dealul Țarinei, loc al memoriei și al fidelității față de adevăr.

Un eveniment al memoriei vii

În a doua parte a zilei, la Casa Memorială „Iuliu Maniu”, a avut loc vernisajul expoziției itinerante Fericiții Episcopi Martiri Greco-Catolici Români, curator drd. Denisa Săveanu-Cărăian, precum și lansarea volumului Dialoguri esențiale din exil (Editura Polirom, 2025), moderate de Ana-Maria Borz.

În deschiderea vernisajului, drd. Denisa Săveanu-Cărăian a subliniat puternica încărcătură simbolică a locului: „Bădăcinul nu este doar un loc al nașterii, ci un loc al formării și al fidelității față de principii. Aici, Iuliu Maniu a învățat sensul datoriei, al adevărului și al slujirii aproapelui.” Expoziția a fost definită drept „un autentic act de memorie, de conștiință și de mărturisire”, reliefând legătura profundă dintre martiriul politic și martiriul credinței: „Între martiriul politic și martiriul credinței există o legătură invizibilă, dar esențială: refuzul compromisului atunci când acesta ar fi însemnat trădarea conștiinței.”

Ajunsă la cea de-a XIV-a locație, expoziția este rodul colaborării a peste 15 parteneri instituționali, episcopii și parohii greco-catolice din țară, și invită publicul „să privească chipurile Fericiților Episcopi Martiri ca pe mărturii vii care continuă să ne inspire și să ne responsabilizeze”.

Iuliu Maniu – reper moral și civic

Deputatul Adrian Merca, aflat pentru prima dată la Bădăcin, a vorbit despre actualitatea exemplului lui Iuliu Maniu: „Au trăit vremuri grele de restriște cei dinaintea noastră. Nu știm ce ne va aduce viitorul, dar ceea ce aceste personalități au făcut pentru noi este un exemplu de valori, de simplitate, perseverență și libertate a identității.”

La rândul său, pr. protop de Șimleu Nicolae Bodea, a subliniat dimensiunea memorială și spirituală a evenimentului: „Nu gloria face măreț un neam, ci idealul, lupta, moralitatea, verticalitatea, credința și fidelitatea față de aceste valori. Pentru episcopii noștri, martiriul înseamnă rămânerea statornică în Adevăr. (…)Jertfa lor au dorit să ne-o lase ca testament, extrem de necesar astăzi, în vremurile pe care le trăim”. În analogie, citatul emblematic al lui Iuliu Maniu adresat nepotului său, Ionel Pop, a fost readus în atenția publicului de astăzi: „Să arăt lumii întregi că românii nu au capitulat în fața tiraniei comuniste, că au luptat până la sfârșit. Asta constituie elementul de demnitate peste care, în ziua libertății, vom clădi viața.”

Exilul românesc – dramă și forță

Volumul Dialoguri esențiale din exil a fost prezentat drept o lucrare care „reconstituie drama, dar și forța exilului românesc” prin vocile celor alungați în Occident. Domnul dr. Marin Pop, cercetător în cadrul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, autor a peste 200 de articole și studii de specialitate, 16 volume și organizator al mai multor expoziții, inclusiv la Bădăcin, a evidențiat valoarea documentară a cărții: „Există dezbateri despre exil la care nu pot da răspuns decât cei care l-au trăit. Interviurile vin în completarea arhivelor, care conțin adesea documente inexacte și necesită o analiză critică.” Cartea vorbește totodată despre munca, lupta, dorul, speranța și melancolia unor oameni care, în ciuda distanței, nu și-au pierdut niciodată iubirea față de România. Dl Marin Pop a subliniat că această expoziție încheie la Bădăcin Anul Cardinal Iuliu Hossu, iar lansarea cărții marchează intrarea într-un an deosebit, 2026, în care se împlinesc 100 de ani de la desăvârșirea celui mai important proiect politic al României interbelice – la 10 octombrie 1926 lua ființă Partidul Național Țărănesc.

Ion-Andrei Gherasim: exilul ca „esență” și datorie de memorie

O intervenție importantă a fost cea a domnului Ion-Andrei Gherasim, președintele Fundației „Corneliu Coposu”, care a depășit lectura strict istorică a volumului, vorbind despre dimensiunea educativă a volumului și exilul ca esență morală și formativă. „Această carte arată memoria și esența valorilor pe care trebuie să le transmitem noilor generații. Iar această esență a însemnat și exilul românesc (…)Exilul a dat României ceea ce cei rămași în închisori nu au mai putut oferi.”, a afirmat dumnealui.

Referindu-se la perioada imediat următoare anilor 1946–1947, dl Gherasim a subliniat că exilul a continuat o misiune pe care mulți dintre cei rămași în țară, aruncați în închisori, nu au mai putut-o împlini: „Exilul a dat ceea ce cei care erau deja în pușcăriile comuniste nu au mai avut posibilitatea să ofere. Tocmai prin aceasta, Biserica, oamenii politici, academicienii – cei menționați în dialogurile din carte – au reprezentat esența.”

Ion-Andrei Gherasim a evocat și întâlnirea lui Corneliu Coposu cu exilul românesc, în 1994, amintind idei care rămân actuale: „Se vorbea deja despre pericolul unui neo-marxism progresist și despre necesitatea unui Institut pentru mărturisirea memoriei românești. Sunt lucruri spuse atunci, care astăzi par aproape profetice.” Domnul Gherasim a avertizat că miza memoriei nu este una comemorativă, ci una decisivă pentru prezent: „Dacă nu transmitem această memorie, riscăm să pierdem chiar esența democrației noastre.”

Felicitând cele două doamne invitate, care „prin metode diferite au reușit să aducă în fața noastră bucăți din istoria recentă a României și, prin modalitățile lor de cercetare, să ne trezească emoții puternice”, pr. Cristian Borz, gazda locului, a evidențiat faptul că istoria prinde formă „prin oameni care, pentru valori, și-au dus crucea până la capăt”. Retrăind acele evenimente, cel care le povestește nu se poate ridica deasupra lor, fiind mărturia directă a celui care a trăit istoria, tentat să emită judecăți: „însă doamna Anca Stângaciu reușește, prin întrebările formulate, să îi păstreze pe cei intervievați în acest cadru obiectiv”. Ștefan Chișiu, originar din Bădăcin, Alexandru Herlea sunt doar câteva nume de referință menționate care vor fi, pe viitor, prezente în alte publicații.

O invitație la democrație

În intervenția, conf. dr. Anca Stângaciu de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Studii Europene, considerându-se printre primii studenți ai democrației românești, a subliniat valoarea acestei lucrări ca punct de întâlnire între literatura de interviu și cercetarea istorică riguroasă, care și-a propus să vorbească despre dezrădăcinare, singurătate și dorul de casă, „teama de Maniu” a regimului comunist după stingerea luminii de la Sighet, moralitatea politică și demnitatea lui, democrație și stil democratic, afirmând că: „Iuliu Maniu a reprezentat un simbol al forței rezistenței în exil, dar nu doar pentru catolici sau țărăniști, ci pentru toți cei exilați. Forța unității și-au extras-o din tot ce a însemnat Iuliu Maniu”.

Considerând că „ această carte este, mai presus de toate, o invitație la democrație”, doamna conf. dr. Anca Stângaciu a spus la final că două prezentări ale cărții vor urma să aibă loc la Colegiul „Pio Romeno” din Roma și la Paris: „cumva duc înapoi spre exil și spre oamenii care au configurat acolo, în libertate, tot ceea ce ați spus dumneavoastră aici: forța și valoarea filosofiei exilului!”

A vorbit, de asemenea, prefectul județului Sălaj, domnul Claudiu Bârsan, care și-a manifestat bucuria de a fi prezent la acest eveniment cultural, felicitând autoarea cărții și curatoarea expoziției pentru readucerea în atenția publicului a unei părți din moștenirea spirituală a Episcopilor Martiri și a celei intelectuale a exilului românesc. Prefectul a reiterat titlul unei cărți celebre – „Dumnezeu s-a născut în exil” (Dieu est né en exil, 1960, Vintilă Horia), subliniind cum „ unii oameni și-au desăvârșit acolo misiunea pentru care au fost creați”. A evocat câteva evenimente, precum trecerea la cele sfinte a lui Iuliu Maniu și închiderea grupului de presă Europa Liberă din urmă cu câteva zile– una dintre puținele surse de libertate din timpul comunismului – dar și figura fiului risipitor din Evanghelia zilei, „cu care acești oameni se aseamănă, găsind, prin acest labirint de drumuri pe care noi nu întotdeauna știm să le urmăm, drumul corect spre casă”.

Toți cei prezenți s-au bucurat de catalogul expoziției și expoziția „Fericiții Episcopi Martiri Greco-Catolici Români” care rămâne încă aici, precum și de noul volum lansat disponibil publicului, cu autograf din partea autoarei Anca Stângaciu.

PS Virgil Bercea: rădăcini, tineri și responsabilitatea prezentului

În cuvântul de încheiere, PS Virgil Bercea a oferit o sinteză spirituală și pastorală a întregii zile, insistând asupra legăturii dintre memorie, educație și responsabilitatea transmiterii valorilor: „Trăiesc an de an cu emoție comemorarea lui Iuliu Maniu la Oradea, unde avem Liceul Greco-Catolic care îi poartă numele. Este foarte important să ne adresăm tinerilor, să mergem spre ei, inclusiv în timpul orelor.”

Pentru episcop, figurile evocate pe 8 februarie 2026 la Bădăcin nu aparțin doar trecutului: „Sunt modele de cultură, credință și libertate care ne interoghează astăzi: ce model suntem noi?”. Preasfinția Sa a subliniat că inițiativele precum expoziția itinerantă și lansarea volumului despre exil reprezintă forme concrete de prezență în spațiul public:
„Este esențial să ieșim prin astfel de inițiative. Aici, la Casa Iuliu Maniu, sunt rădăcinile noastre. Din ele ne extragem seva pentru a merge înainte și pentru a avea perspectivă.”

Referindu-se direct la volum, ierarhul a afirmat că o „carte dedicată exilului românesc este la fel de importantă pentru a ne aduce aminte de aceste rădăcini, vitale pentru România.” Reiterând reflecția personală asupra mediului digital, PS Virgil Bercea a adăugat: „Prin aceste ecrane ne rătăcim uneori, dar tot prin ele putem transmite valori, dacă știm să le folosim cu măsură.”

În final, episcopul a evidențiat orizontul deschis al Casei „Iuliu Maniu” de la Bădăcin și a invitat profesorii, elevii și oricine dorește să treacă pragul acestui loc: „Ceea ce se întâmplă aici nu se înscrie doar într-un context greco-catolic, ci este mult mai larg. Îi mulțumim lui Iuliu Maniu, care, de dincolo de zări, ne găzduiește aici, la Bădăcin.”

Evenimentul de la Bădăcin s-a încheiat ca un act de memorie vie, în care credința, cultura și demnitatea au dialogat firesc, reafirmând actualitatea mărturiei lui Iuliu Maniu, a Episcopilor Martiri și a exilului românesc.

Biroul de Presă EGCO

Mihaela Caba-Madarasi